vineri, 21 noiembrie 2008

***


Cand chipul meu a sfarmat goana ta
Pastelul molcom de toamna
Si-a smuls bolta azur din plamani.
Doua amprente au fost de ajuns
Pentru ca zambetul bolnav
Sa ne tapeteze burice, pupile
Contraste haotic patrunse
Pe zidul insufletit.
Strazi pustiite au lacrimat felinare topite
De ceara manjite pe tample
Migrene amare-au sorbit...
Cand visul meu a sfarmat pielea ta
Coroane de nuferi si-au strans
Inocenta-nclestata in fier
Cu buze insangerate de teama
Am inglobat frisoane de ger
Caldura imensului piept
Pe bolta azur din plamani
Coroane si zambet, migrene si ger...

Un comentariu:

vangaelis spunea...

"ca zambetul bolnav
Sa ne tapeteze burice, pupile
Contraste haotic patrunse
Pe zidul insufletit."
e partea mea favorită.